Capitolul 3

A doua zi cand m-am trezit,mi-am simtit trupul istovit.Ranile abia incepeau sa ma doara.Am gemut scurt,incercand sa-mi intorc capul catre usa.Unchiul a venit imediat si mi-a zis ca e aici si ca nu e nevoie sa fac niciun efort.Am incercat sa vorbesc,dar durerea nu mi-a permis sa imi departez mult buzele sau sa schitez vreun zambet.

- Cand voi putea pleca de aici?am intrebat,fara prea mari sperante in suflet.
-Cand te vei face bine,evident!Dar nu stiu cat timp va presupune asta.
-In curand se termina scoala...Voi apuca ziua aceea in banca mea,nu?
-Nu promit nimic,Moka.Maine vor veni niste oameni,iar tu va trebui sa raspunzi la intrebarile care iti vor fi puse.Ai inteles?
-Vreau doar sa ies de-aici...

Unchiul pleca din nou.Sayuri si Sanako au venit dupa scoala sa ma viziteze.
-Toate fetele iti duc dorul....,mi-a zis Sanako.
-Si mie mi-e dor de voi.
Am mai stat de vorba ca-ntre fete pana la ora cinci dupa-amiaza.Apoi m-am culcat.

Doar n-ai de gand sa le spui versiunea ta.Cine te va crede?

Dupa ce am auzit aceste cuvinte in somn,m-am trezit instantaneu.

-E cineva?am intrebat sfioasa.

*tacere*

 Am vrut sa inchid ochii ca sa ma culc,dar i-am deschis imediat ce am simtit doua maini reci pe gatul meu,care voiau sa ma sufoce.Nu era nimeni langa mine,iar aerul devenea tot mai greu.Am facut un supraefort ca sa-mi ridic mana si sa rastorn un pahar plin cu apa.Dupa putin timp de la spargerea acestuia,a intrat in salonul meu o asistenta.Vazand ca abia respir,l-a chemat pe medicul care are grija de mine.

-A incercat sa se sinucida!a strigat asistenta la barbatul imbracat in alb.

Cand am auzit grozavia,am vrut sa ripostez,dar conditia mea fizica din acel moment nu m-a lasat.Doctorul l-a sunat imediat pe unchiul Isamu.Acesta a venit intr-o fuga,iar cand a aflat ce s-a intamplat,s-a suparat  foarte tare.A venit la mine si mi-a zis :

-Aveam incredere in tine,Moka.Am crezut ca esti puternica.M-ai dezamagit profund.

O lacrima mi-a curs pe obraz in acel moment.Eram neajutorata.

-De maine vei sta sub supravegherea permanenta a unui gardian.Nu incerca sa te opui situatiei.

Unchiul a plecat apoi.Cateva saptamani n-a mai venit sa ma vada.Era ultima saptamana de scoala.Nici macar colegele mele nu mai veneau.Singura care se ostenea sa vina era Sanako.Venea rar.Innebuneam singura.Gardianul nici macar nu vorbea cu mine.Fenomenele ciudate au incetat si ele o perioada.Ma culcam in fiecare noapte cu frica.Ma simteam abandonata.

Intr-o seara,pe cand fredonam iar acel cantecel,s-au stins toate luminile in spital.Apoi s-a auzit un scartait care mi-a inghetat sangele in vene.Cineva inchisese usa.Sa fi fost gardianul?E dormea....

Dintr-o data am simtit ca sunt dezvelita.Cineva imi mangaia gleznele.Incepeam sa disper si sa  tremur.Posibila persoana s-a asezat pe scaun apoi.Am luat o foarfeca de pe masuta de langa pat si am ascuns-o la piept.Cand lumina a revenit,am inchis ochii.Barbatul s-a ridicat de pe scaun si s-a apropiat de patul meu,vazandu-ma dezgolita.

-A fost doar o pana de curent,mi-a zis.

Cand a luat cearsaful de pe jos ca sa ma inveleasca,m-am ridicat intr-un suflet si i-am infipt foarfeca in burta.Curpinsa de furie,am luat din dulapior cutitul cu care imi curat fructele si l-am injunghiat fara mila,cu numeroase lovituri.Barbatul a cazut la pamant fara suflare.Cand am realizat ca e mort,am aruncat cutitul pe podea si am cazut jos.Am inceput sa plang si sa urlu.Eram traumatizata.Auzeam aceeasi voce razand,laudandu-ma pentru fapta comisa.

A doua zi am fost arestata.Am fost tinuta in arest pana cand s-a constatat ca sunt labila mintal.Usor,usor deveneam astfel.In ultima zi de scoala,cand toate prietenele si colegele mele aveau sa ia premii si sa se bucure de vacanta,eu am primit vestea care avea sa-mi schimbe viata : urma sa fiu trimisa la un ospiciu.