Lumea s-a schimbat și eu odată cu ea , tot ce am avut mai drag am pierdut într-a clipă , visul pe care îl trăiam sfărmat în mii de bucăţi , ce a mai rămas acum e numai praf , cenușă și frig ...și monstrul din mine .Întreaga mea existenţa e un păcat , doar moartea îmi poate alina suferinţa . Mă numesc Mark Joshua von Ark .O să va povestesc cum a început totul și poate , poate cum se sfărșește aceasta ; cel mai probabil cu ....
În urmă cu 15 ani într-o cafenea , în Rosenfoert
-Şi ce crezi?Aiko mă întrebă.
Eram într-o stare de nervozitate , nu eram în apele mele , într-adevar în acele momente vroiam să îi spun ceea ce simţeam cu adevărat şi că-mi pare rău că am tratat-o cu indiferenţă , că nu credeam că voi cunoaște ce este iubirea vreodată . Pierdusem șirul conversației cu Aiko .
-Ehmm...
-Of!Iar nu ai fost atent la ce ți-am zis , ești foarte greu de înțeles ; mereu am încercat să îți citesc acea inima plină de cicatrici și să-ți cunosc sufletul al tău închis în trecut . Te iubesc și vreau să te salvez din aceea lume întunecată!
În acest timp ea a venit înspre mine și după ultimele cuvinte m-a sărutat .Timpul parcă și-a pierdut efectul său devastator asupra noastră , iar un strop multicolor s-a strecurat în lumea mea stăpânită doar de două culori roșu și negru - ura și disperarea - Îmi doream să ating infinitul prin iubire și vroiam să dureze o veșnicie ; totuși mi-era frică de viitor , de necunoscut . -Sunt o armă , un monstru și asta voi fi mereu .-
-Aiko , iartă-mă pentru că nu mi-am putut da seama că cineva încă mă iubește în această lume , în acest infern
În acele momente în care eram cu Aiko , credeam că scăpasem de blestem și de trecut , îmi gasisem refugiu în sufletul ei , căci coșmarurile mele se intesificau pe zi ce trece . În mare parte din ele mă prezentau ca fiind un monstru în straie de Sfănt luptând cu creaturi inefabile , creaturi însângerate , iar eu la fel ca ele însetat teribil după săngele lor , în altele apărea chiar Aiko chemându-mă , iar cănd mă apropiam valuri de sânge izvorau de pe corpul ei firav , apoi dispărea lăsâdu-mă în aceea baltă de un roșu obscur .Am înţeles că poate acele coșmaruri îmi înfăţișeau sufletul meu , dar mă făceam că nu înţelegeam , că poate sunt simple vise , am negat totul până când s-a întâmplat ceva ce ne-a marcat vieţile .
După aproape un an de la momentul în care am capătat liniştea iubirii , un nou capitol din viaţa mea mi s-a deschis în faţa ochilor mei , un capitol destul de întunecat.Ceea ce a fost crezută a fi o descoperire magnifică s-a dovedit a fi o calamitate pentru omenire , păcate adânc ascunse în pământ , trecut scăldat în sânge .Poate din pură coincidenţa sau poate chiar destinul m-a adus în acel loc ; în acel loc unde au fost ascunse fiinţele numite Sangeri sau Vampiri .
2 comentarii:
Dude, imi place mult, astept continuarea!Dar nu pricep de ce s'a salvat tocmai aici, ar trebui sa fie printre primele pagini, sa o vada lumea...Anyway, eu stiu finalul, dezvaluie'l(in urmatoarele capitole) si celorlalti cititori ^^.
Am rezolvat si acum apare pe prima pagina ..rock on , dar totusi nush de ce nu apare cu alineat
Trimiteți un comentariu